Atunci când primul caz cunoscut de Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (SIDA) a fost recunoscut în New York şi Los Angeles, pe 5 iunie, 1981, atenţia lumii a fost captata imediat, iar oamenii au manifestat o oprire aproape bruscă în activităţile lor sexuale. A urmat o mare confuzie în ceea ce priveşte relaţia dintre SIDA si virusul imunodeficienţei umane. SIDA este cauzata de HIV sau invers? Existenta bolii SIDA la o singură persoană se poate traduce în mod automat prin existenţa de SIDA si la alte persoane? Împreună cu o mare confuzie a aparut si un stigmat sporit şi prejudecăţi faţă de homosexuali, care s-au considerat a fi primii care au contactat boala.

SIDA este o conglomeratie de simptome si infectii la om, ca un rezultat al infectiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV), care cauzeaza daune specifice şi ireversibile ale sistemului imunitar. În mod ironic, SIDA a fost prima care a fost descoperita, înaintea virusului HIV. Acesta din urma a fost descoperit in 1983, la doi ani după istoricul caz de SIDA i înregistrat in 1981. Oamenii de stiinta de la Institutul Pasteur din Franta, condusi de Luc Montagnier, au fost cei care au descoperit cauza de SIDA – HIV. Nu a fost etichetat caHIV chiar atunci.

Studiile au confirmat faptul că infecţia cu HIV este pe primul loc înainte de SIDA. HIV este un retrovirus, care aparţine familiei virale Retroviridae. Virusurile din această familie sunt virusuri anvelopate care posedă un genom ARN şi replicarea ADN-ului prin intermediul unui intermediar. O reducere dramatică în vitalitatea sistemului imunitar uman este rezultatul principal al unei infectii cu HIV. Acesta distru direct şi indirect marcofagele, celule dendritice şi celule T CD4 + ale corpului. Aceste elemente sunt foarte esenţiale în buna funcţionare a sistemului imunitar uman. Odată ce sistemul imunitar este atacat de HIV, diverse infectii si boli încep să se manifeste, iar colectarea acestor boli este ceea ce noi numim SIDA. Cele mai frecvente boli cauzate de HIV sunt insuficienţă renală acută, cardiomiopatie, dementa, şi encefalopatie. HIV ataca, de asemenea, creierul, inima si sistemul urinar. Multe dintre problemele cu care se confruntă persoanele infectate cu HIV rezulta de la eşecul sistemului imunitar ina proteja organismul de infecţii oportuniste şi cancere.

Ceea ce urmează imediat după o expunere la sursele de HIV este dezvoltarea de infecţii acute. Etapa de infecţii acute sau infecţii primare este perioada în care se produce replicarea virusului în interiorul organismului şi provoacă infecţii asemănătoare gripei, cum ar fi febră, stare generală de rău, mialgie, faringita, limfadenopatie, şi febră. Deoarece aceste simptome sunt foarte frecvente în rândul persoanelor cu gripa, sunt in cea mai mare parte respinse ca simptome ale infectiei cu HIV, si sunt diagnosticate ca simple cazuri de gripă. În cele mai multe cazuri, infecţia este descoperita doar în cazul în care a fost deja transformata într-o boală SIDA. A doua etapă a infecţiei cu HIV este infectia asimptomatica cronica. Această etapă este chararcterizata de o durata lunga de infectie, in medie de 8 pana la 10 ani, fara simptome. Infecţia în acest interval se poate manisfesta prin diverse probleme, de la diaree cronică inexplicabilă, febră persistentă, pierdere în greutate severă, leucoplazie orală păroasă, candidoza, si infectii bacteriene severe pana la tuberculoza pulmonară si cancere. In aceasta a doua etapă celulele corpului CD4 + încep să scadă sub 500. ajunge la un numar sub 200, infectia cu HIV duce la SIDA.

Cazuri de cancere foarte rare, complicatii neurologice si malnutritie drastică sunt simptomele generale ale SIDA. În plus, imbolnavirea de SIDA conduce la mai multe boli dăunătoare, cum ar fi infecţii frecvente bacteriene (toxoplasmoza, leucoencefalopatie multifocală, Escherichia coli, Listeria, Campylobacter, Salmonella şi Shigella), sarcomul Kaposi (cancer al vaselor de sange), pneumonie cauzata de ciuperca Pneumocystis jiroveci, şi dementa complexa.

Modalităţile prin care oamenii pot avea o infectie cu HIV sunt aceasi prin care se poate obţine SIDA. Printre cele mai frecvente moduri de transmitere sunt contactul sexual neprotejat (contact vaginal, oral şi anal) cu o persoana infectata cu HIV, contact direct cu sange infectat, folosirea in comun de ace, şi transmiterea de la mamă la făt. Pentru a evita infectarea prin contact sexual, abstinenta sau folosirea prezervativului, pentru a evita expunerea la fluide corporale infectate, sunt cele mai recomandate metode de către mulţi medici, insa prezervativul nu asigura o protectie complet eficienta. Pe de altă parte, acele nu ar trebui să fie folosite in comun cu absolut nimeni pentru a preveni transmiterea HIV sau SIDA.

Este bine ca oamenii să ştie că HIV sau SIDA nu este o boala care se trasmite prin aer şi nici prin contact fizic, pentru a evita cazurile de paranoia neîntemeiate faţă de alţii. În prezent, HIV este o boala care poate fi tratata, dar nu vindecata.  Agentii anti-retrovirali, care nu sunt accesibile pentru majoritatea persoanelor cu HIV, functioneaza doar în ceea ce priveşte reducerea complicaţiilor, dar nu pot eradica în totalitate prezenţa HIV. Pana in prezent, nu a fost inca dezvoltat nici un vaccin pentru a preveni transmiterea HIV, cu atât mai mult a bolii mortale SIDA.

 

Tratament naturist adjuvant pentru SIDA

Analiza de sange in camp intunecat